Fara indoiala, o atitudine eroica si indrazneata. Exista insa si o atitudine mai paguboasa decat atat?
Ne-am obisnuit sa credem ca nu exista decat invingatori si invinsi. Alb si negru. E evident insa ca lucrurile nu stau chiar asa. In majoritatea timpului petrecut pe Pamant, viata nu este nici alba, nici neagra. Este GRI.
“Totul sau nimic” este motto-ul in urma caruia cazino-urile s-au imbogatit ‘fara numar’. Si 99,99% dintre cei care-l aleg sfarsesc cu… nimic.
Sa vedem insa care este adevarata problema a acestei atitudini. Simplu de altfel: cand ne dorim ‘totul’ avem in vedere rezultatul final, de care insa, nu de putine ori, ne putem simti coplesiti chiar de la inceput. Si fiindca pare imposibil de realizat, ne vom intreba “ce rost are sa ma apuc de ceva ce stiu ca nu pot duce la bun sfarsit?”.
“Totul sau nimic” e… nimic.
hai mai,nici chiar asa…totul sau nimic tine de momentul cand ai atatea alternative…oricum,si cand nu e nici cum tot trebuie sa fie cumva si tot va fi cumva,depinde de cat de repede judeci situatia in momentul cand esti ars,daca esti un tip ponderat in viata de zi cu zi o sa mergi pe varianta gri,nici cum,nici nimic nici totul,daca esti un aventurier…o alegere te poate ridica pe varful the best time of my life sau te arunca in noroi de unde iar ai nevoie de o decizie nebuneasca… e placut sa gasesti o moderatie,sa intuiesti nativ cam care ar fi alegerea buna,totul,nimic sau gri
frumos
@delilah – ma refer strict la cei care cred ca daca nu pot avea totul, atunci nu au nimic (si chiar daca in realitate chiar au ceva, se comporta/se simt ca si cum ar fi cei mai mari ‘loseri’)
@anne – frumos c(in)e? eu? articolul? ce spunea delilah?
stai un pic….eu am multe insa simt ca nu am nimik, oare de ce? E o intrebare grea? Nu stiu dak ai ajuns asa de departe ca sa intzalegi, dar…dupa ce traiesti anumite experiente pana la paroxism nu te mai poate satisface orice(acel orice poate semnifica mult pentru altii) si atunci nu sti ce sa faci, incotro sa o iei, ti se pare lumea asta limitata si fara farmec. Am impresia ca de multe ori atingi niste lucruri ffff complicate in profumzimea lor, si…te vei arde o data:)
Nu stiu! Dar ma intreb, chestia asta virtuala ajuta la ceva cu adevarat…si eu am blog si pentru ce? E virtual. Si ma intreb oare de ce lumea din ziua de azi e asa de virtuala, tu nu? Pur si simplu asta e sistemul impus de cei de sus in care noi trebuie sa ne acomodam. Dar cum sa ma acxomodez atata timp cat tot cea ce ma inconjuara e stres? Stres pentru bani, pentru a avea cu ce trai…oare dupa toate astea m-ai ai timp sa te gandesti la tine si la nevoile tale, atata timp cat sistemul piramidal in care traim iti ia din timpul tau aproape toata ziua; pentru munca?
Nu stiu de ce imi pari un tip de treaba cu bune intentii insa, care in societatea de azi nu intereseaza; doar pe putini, din pacate.
Te felicit pentru efortul pe care-l faci pentru a avea acest blog in continua evolutie!