Comments on: Singuratate

By: adriana

adriana — Sun, 15 Aug 2010 16:28:43 +0000

Buna !
Intamplator am dat peste comentariile voastre.Felicitari initiatorului.Sunt multe de spus despre singuratate.Daca suntem destul de inteligenti emotional adica avem autocontrol,ne stim automotiva ,perseveram in preocuparile pe care le avem,putem invinge tentatia de-a ne lasa sa alunecam in voluptatea dulce amaruie a plansului de mila.Sunt si eu al naibii de singura,sunt de partea aceea a baricadei cu masina aceea frumoasa,exista singuratate peste tot indiferent cat de frumos ,bogat sau inteligent esti.Culmea,cand le ai pe toate ,stai ca prostul si te uiti in oglinde incercand sa intelegi ce se intampla.Spunea un prieten bun ”cu cat imbatranesc si devin mai valoros ,nu mai trebuiesc nimanui”Asa o fi…

By: alex

alex — Sat, 14 Aug 2010 00:14:07 +0000

am23 de ani si sunt in strainatate de 8 ani de zile,si ma simt foartee singur,kiar daca am familia langa mine,muncesc de 4 ani de zile,dar pt mine o zi aici fr nici un prieten/a este un stres,e foarte greu sa nu vb k nimeni,sau sa stai de vb k cineva,sa glumesti,sa iesi in oras…eu de toate astea nu am parte,si mi ridic moralul de unu singurel sperand k intr o zi va veni soarele si pe strada mea.imi este foarte greu,va spun din tot sufletul meu,kiar daca aici unde sunt am tot ce mi trebuie…dar pana la urma sper ka singuratatea sa nu ma doboare

By: kis

kis — Thu, 29 Jul 2010 22:33:44 +0000

@Claudia
Buna Claudia ..uite iti dau un sfat, o idee…de a participa la o scoala de vara .Chiar daca nu e de domeniul tau , intr-o scoala de vara chiar iti faci prieteni, cunosti lucruri noi …e chiar super …in plus costa mai putin decat daca ai merge tu in aceea locatie pe cont propiu…Stiu de exemplu de o scoala de vara care va avea loc in Bulgaria la sfarsitu lunii august…Nu vreau sa fac reclama , nu am nici un interes, dar eu am participat doi ani la rand in aceeasi scoala de vara si chiar mi-am facut prieteni cu care ma vad si acum .
Te pup si fii mai optimista

By: claudia

claudia — Thu, 29 Jul 2010 15:51:44 +0000

si inca ceva..cam penibil..poate rade multa lume de mine,dar ar fi ciudat sa ma duc singura la mare?..am nevoie de relaxare,pt ca in ultima perioada am fost foarte stresata si cu bacu si cu inscrieri la facultate si cu o despartire..etc…prietenele mele nu pot sa vina si eu chiar vreau sa ma duc pt cateva zile,deoarece acasa chiar nu am ce face…
..pfff..cat de aiurea suna..:(

By: claudia

claudia — Thu, 29 Jul 2010 13:53:36 +0000

va multumesc amandurora pt cuv de incurajare
..da..sunt o fire mai timida si foarte sensibila,dar nu sunt atat de timida incat sa nu pot sa ma integrez intr-un grup..imi place sa cunosc noi oameni si imi place sa ma distrez..doar ca aici unde stau eu nu am ocazia sa fac lucrul asta,de aceea am zis ca o schimbare e bine venita in viata mea si ca de lucrul acesta am nevoie..tin sa va spun ca poate ceea ce eu am decis e prea mult pt mine,e o schimbare radicala..am decis sa fac facultatea la bucuresti..e la cateva sute de km distanta de unde locuiesc eu..am avut posibilitatea asta,deoarece am un apartament unde sa stau,al unei rude plecate din tara si m-am gandit sa profit de lucrul acesta .. sunt de parere ca am mai multe posibilitati acolo…pe viitor ma gandesc..sunt convinsa ca imi va fi foarte greu la inceput dar pot sa zic ca sunt cam obisnuita cu greul..:(
da laurentiu..ziceai ceva de internet..da, am cunoscut persoane interesante cu care discut pe mess si tot asa am intalnit acum 3 luni o persoana care a devenit “mai speciala” pt mine..vreau sa spun ca nu credeam in relatiile la distanta ,in relatiile de dragoste care se leaga pe internet..dar am vorbit f mult si pe mess si la telefon si mi-a demonstrat ca e o persoana care ma place asa cum sunt..am crezut ca in sfarsit mi-au fost ascultate rugaciunile..asta era ceea ce imi doream ..sa gasesc pe cineva care sa ma iubeasca asa cum sunt,cu bune si rele..mai mult rele..:(..eu sunt o persoana mai dificila,ma incred greu in cineva si poate nu m-am purtat cum trebuia cu el,desi ne-am vazut doar de 3 ori(el e din bucuresti si a venit si la mine sa ma vada…decizia mea de a merge acolo a fost luata mai demult,inainte sa-l cunosc,dar cand l-am cunoscut am zis ca e mai bine pt ca nu o sa fiu singura acolo)..de cateva zile relatia noastra s-a cam racit..nu mai dadea seara telefoane precum facea mereu,vorbeam doar ziua pe mess..in fine..totul s-a terminat ieri cand dupa o cearta mi-a zis ca “sincer nu merita sa imi pierd vremea cu tine,ti-ai batut joc de mine si ai ras de mine destul”..nu prea inteleg pt ca acum 3 zile mi-a zis ca ma iubeste si ca gandul si sufletul lui sunt tot timpul la mine..si l-am crezut,ca o naiva ce sunt..:(…si asta a fost..sincer eu chiar nu mi-am batut joc absolut deloc..cum am mai zis,poate sunt mai dificila..:(..
va pup si multumesc!!!

By: Laurentiu

Laurentiu — Thu, 29 Jul 2010 11:38:21 +0000

@claudia – georgiana are dreptate: daca iti doresti ceva cu adevarat, si ceva care e si bun pentru tine si pe termen lung, nu doar pe termen scurt, uneori va trebui sa treci prin momente mai putin placute. Poate chiar pentru perioade mai lungi. Sunt o multime de oameni in lumea asta inconjurati de multe persoane, si totusi sunt foarte foarte singuri! Sunt fete si baieti implicati in relatii care mai mult sunt chinuri decat bucurii.

Totodata, se spune ca Dumnezeu iti da, dar nu-ti baga in sac. Daca esti o fire mai timida, ce poti sa faci este sa-ti cauti prieteni (fete sau baieti) prin intermediul Internetului. Sa fii atenta totusi: nu trebuie sa sari nici in bratele primului venit, dar nici sa te gandesti ca toti sunt “dracusori”. Si sunt convins ca poti sa gasesti persoane (care poate sunt intr-o situatie similara) cu care poti sa vorbesti si care te pot intelege ma bine chiar decat cei din familie sau din jurul tau.

Trebuie sa-ti creezi oportunitati, dar sa faci “destept” lucrul asta. Cu atentie, cu rabdare. Nu e usor, dar sigur e mai benefic decat sa stai singura si sa astepti sa intre cineva pe fereastra.

Si, lucrul cel mai bun, cum remarca si Georgiana, este ca urmeaza facultatea. Aici vei intalni, vei cunoaste si te vei imprieteni cu oameni noi. Si lucrurile se vor schimba!

Ai grija de tine, sa mai vii pe la noi si sa ne mai povestesti.

By: georgiana

georgiana — Wed, 28 Jul 2010 20:27:28 +0000

buna claudia!fiecare avem o stare de singuratate…knd ziceai de relatiile de scurta durata nu te gandi ca si knd cineva nu si-ar dori o relatie cu tine…ci pu si simplu rugaciunile tale catre Doamne Doamne a facut asta. Dumnezeu stia ca acele relatii nu erau favorabile pentru tine..probabil ca dak ar fi durat mai mult tu sufereai mai mult decat akum.nu-ti pierde speranta cu siguranta Dumnezeu iti va trimite kndva o persoana potrivita pentru tine care va umple golul si singuratatea din sufletul tau.Poate ca tu esti o fire mai timida,sensibila si nu-ti place sa iesi…probabil daca ai iesi cu una din prietenele tale si ea va fi cu prietenul te vei simti prost si singura.dar gandeste-te la un nou inceput…akum vei merge la faculatate ,vei putea sa-ti faci prieteni si bineinteles un iubit…dar fi foarte atenta pentru ca nu toti baietii care apar ca niste ingerasi v-or sti sa te pretuiasca.

Momente frumoase avem cu toti dar ce-i frumos tine putin…mie mi se intampla mereu k am momente in care ma simt iubita st fericita…si peste cateva momente se schimba totul.Cu toate k am un iubit ma simt si yo f singura…pt k el lucreaza si e obosit si ne vedem doar in weekend.timp de 1 an si jum nu am iesit din casa decat pana la magazin si la scoala.prietene nu am….decat o colega de clasa dar din pacate ea este plecata la bunici…si toata vacanta mi-o petrec singura.
Singura persoana responsabila pt singuratatea pe care o simt uneori sunt eu pt k asa am preferat sa nu ies din casa,sa nu pastrez legatura cu prietenele.dar cu timpul o sa treaca totul…

Gandeste-te la viitorul tau ..la un nou inceput…si cu singuranta ve veni si persoana care te va scapa de singuratate.pana atunci gandeste-te la tn si da-i vietii tale mai multa culoare pt k esti tanara si asta este perioada vietii de care trebuie sa te bucuri.

Iti urez mult succes la facultate si ai grija de tine! t pup:*

By: claudia

claudia — Wed, 28 Jul 2010 19:58:15 +0000

buna!
am terminat clasa a 12a si acum dau la facultate… am avut primul prieten, prin clasa a 7a sau a 8a ,relatie ce nu a durat mult,normal..dar am suferit enorm pt acea perioada..pana in momentul de fata nu am mai avut decat 2 relatii,la fel de scurta durata..cred ca e o problema la mine..o teama de ceva si nush exact despre ce e vorba..asta ma duce intr-o stare groaznica…o singuratate apasatoare tinand cont si de faptu ca nici cu prietenele nu prea ies..mai am doar 2 prietene foarte bune dar suntem din localitati diferite iar in vacante una lucreaza,alta pleaca cu prietenu si alta sta acasa tot timpu singura(asta sunt eu)si chiar nu ne intalneam..nu ca nu as vrea sa petrec si eu undeva vacanta si sa ies cu ele..doar ca imi dau seama ca nu am cu cine…pur si simplu..poate vi se pare penibil dar eu cel putin de 4 ani fac aceleasi lucruri si in vacanta si in perioada liceului…acum stateam in pat si plangeam si imi aduceam aminte ca la fel am patit si anul trecut si acum 2 ani etc..(singura cu aceleasi rugaminti la Doamne Doamne si plangand…cam asa petreceam vacantele de vara)
mi-as dori din tot sufletul sa fie bine si inca sper asta..dar sper ca va fii mai bine de cel putin 4 ani si credeti-ma ca nimic nu s-a schimbat..normal ca am si momente bune..dar tin putin..si dupa ceva fericire apare din nou tristetea ..sentimentul de singuratate…insuportabil…:(((

By: Andreea

Andreea — Wed, 07 Jul 2010 22:55:25 +0000

cred ca in viata chiar suntem singuri. ne nastem singuri si apoi cumva, suntem coplesiti de iluzia ca altcineva o sa fie mereu langa noi, si o sa faca cu noi fiecare pas. la inceput e mama sau tata sau sora sau fratele.. apoi ne facem prieteni si iubiti. indiferent, sunt oameni in care ajungem sa ne incredem intreaga viata, ajungem sa facem dintr-un singur om un stalp de sprijin pentru toate problemele noastre, pentru toata viata noastra.. si nu ne gandim ca ar putea pleca vreodata. si cand pleaca nu ne gandim ca ne-am putea reveni vreodata in totalitate.dar ajungem sa ne dam seama ca suntem capabili de mult mai multe lucruri decat ne credem in stare, si asta e mereu o mare realizare, niciodata nu o tinem minte, mereu sunt chinuri sufletesti care ne duc catre concluzia ca, in timp, totul trece, se estompeaza. sentimente, amintiri, se intrepatrund, claritatea lor dispare asa cum curge nisipul dintr-o clepsidra..chiar daca il privesti si te concentrezi asupra lui, nu realizezi cand de fapt a curs cu totul. si astfel ajungi sa nu-ti mai amintesti exact daca ..

am fost dezamagita de multe ori si mi-am creat impresii gresite despre multi oameni, partial din vina mea fiindca am crezut in partea lor buna mai mult. si asa ajungi sa te intrebi..daca e cineva pentru care chiar ai mai face totul. sau daca ai fi facut vreodata. si ce inseamna totul.. pana unde am merge cu sustinerea altei persoane ? cat dureaza pana cand ne dam seama ca de fapt ne-am ratacit de la pasii celuilalt si am ajuns pe un drum propriu.. fara sa ne dam seama si fara sa vrem…sa ne indepartam.

By: MIHAELA

MIHAELA — Mon, 31 May 2010 15:28:34 +0000

Singuratatea e o stare in timp ce frumusetea , bogatia sunt calitati relative…- nu credca pot fi amestecate…:D