Imaginatia este una dintre cele mai apreciate calitati in ziua de astazi. Poate face diferenta la locul de munca, in familie sau intr-o relatie. Poate oricand sa redreseze situatii de criza, sa alunge plictiseala sau sa-ti aduca faima sau banii la care visezi. Astazi mai mult ca niciodata.
Insa imaginatia are si ea nevoie de… antrenament. Altfel, ramane una fara muschi si vigoare, capabila doar de gradinitisme (am inventat termenul asta ca sa intru in ritmul articolului).
Totusi, a da frau liber imaginatiei nu inseamna a genera ceva demn de cartea recordurilor (cel putin nu din primele incercari). Inseamna sa gandesti diferit, sa vezi lucrurile dintr-o alta perspectiva decat cea obisnuita, sa faci legaturi care nu au nicio logica; inseamna uneori sa te faci de rusine, sa pari ciudat sau sa pari destept. Imaginatia este un joc cu tine insuti, este o stare de autodepasire a normalului si obisnuitului.
Imaginatia… este ca si racul indragostit din imaginea de mai jos. Fa-te de ras, da-i o sansa.
Interesant subiectul si realista abordarea subiectului-vezi partea buna,dar si riscurile pe care le atrage exercitarea imaginatiei(daca ma pot exprima asa).Intr-o relatie,de pilda,imaginatia te poate ajuta sau din contra…te face sa o iei nitel razna.E buna in momentele de intimitate cu partenerul,atunci cand dai frau liber dorintelor si…etc.Tot imaginatia iti poate distruge o relatie-mai ales atunci cand e corelata cu gelozia…Atunci imaginatia se transforma in boala.
In literatura,la marile nume,imaginatia inseamna geniu.Si nu numai la marile nume.Exista,sunt sigura,peste tot,in orice orasel,in orice facultate,scoala etc oameni cu o imaginatie extraordinara.Le lipseste curajul de a pune mana pe o foaie si a-si organiza ideile sub forma unui eseu,poezii,povesti,incercari de roman etc..In plus,in societatea aceasta in care traim(o societate care ignora complet cultura,ajungandu-se pana la a vedea in ea ceva demodat)ti-e frica sa scrii,ti-e frica sa arati ca ai imaginatie!Poti parea ciudat(cum ai spus si tu),un izolat de normal,poti fi considerat sarit de pe fix…
Inteleg faptul ca in epoca ceausista nu puteai sa iti manifesti imaginatia(literara,ma refer)-asta insemna comunismul-sa pupi undeva regimul etc…Dar acum?Suntem lasi,asta e raspunsul.Respingem imaginatia pentru ca ne e frica sa iesim din tiparul banalului.
si nu-i asa ca toti incercam sa scapam de traditie ? sa folosim imaginatia spunem noi , numai ca mi-e ca-i atribuim un rol superficial , o privim ca pe un mijloc .. a trai din inspiratie interioara pare a fi aceeasi chestie cu a fi creativ .. de parca ne luam ideile dintr-un loc numit “imaginate” .. numai sa gandesti un pic inafara cutiei si te duce la o imaginatie debordanta
@irina – imi place completarea ta, cu aspectul negativ al imaginatiei. Dar asta este decizia noastra, a fiecaruia in parte: sa alegem daca suntem de partea alba sau neagra a problemei. Imaginatia este sluga a raului sau binelui, a dispozitiei si a felului nostru de a fi.
Exista totusi acel aspect ‘poti fi considerat sarit de pe fix’ si da, prea multa imaginatie, prea mult geniu, depasirea anumitor ‘granite’ poate sa duca la nebunie (cum de altfel s-a intamplat in N cazuri).
Personal, simt nevoia de multe ori de a lua o pauza de la gandit, de la imaginat lucruri. Sa ma opresc, sa nu mai gandesc, sa apas pe acel mare si rosu buton din cerebel; stii despre ce vorbesc, nu? Mare si rosu…
imaginatia mea e un haos abstract de linii paralele , e o realitate virtuala constituita pe bazele cotidianului, dureri ,neajunsuri, clipe de bucurie,iubire , singuratate……exist sau levitez intr-un univers in care nu imi este locul???
Era o zicala tare simpatica: ‘Earth is full, go home!’
Sunt multi cei care se simt (intr-un fel) straini sau trecatori pe acest pamant.
read my mind:)
ai imaginatie, faci scenarii/dac-o nimeresti,/ adeseori esti privit ciudat,/deranjezi, ciudatule, nebunule/cum naiba stii ce urmeaza/ce deja se va-fi-ntamplat ?!