‘Mereu am fost vulnerabil in fata frumusetii feminine. Insa femeile frumoase sunt invizibile. Invizibile? Invizibile. Frumusetea ne blocheaza. Nu vedem niciodata persoana; doar ambalajul. Suntem atat de incantati de exterior, incat nu mai vedem interiorul.’
mi-a citit gandurile…
” si acum am CAZUT …ma va zari cineva acolo jos ? sunt atat de usor de confundat cu pamantul…va avea cineva curiozitatea sa discearna frunza sufletului meu…prea putin probabil…Si la ce mi-ar folosi ? Am fost…”
Invisible
nu sunt deloc de acord. dn contra, cu cat iti place mai mult ambalajul cu atat esti mai tentat sa vezi ce e dincolo de el. Cred ca fiecare spera ca in spatele unui chip frumos sa se ascuna o personalitate compatibila cu a noastra.
As vrea sa fi fost totul atat de simplu pe cat spui… si mi-as fi dorit sa fi fost asta (replica ta) replica unui barbat. Insa cred ca va trebui sa mai astept putintel.
Este o lege a naturii, a divinităţii frumuseţea să ne încânte să ne aline simţurile, oricare…
Mi s-a spus odată că nu sunt o femeie după care întorci capul pe stradă a doua oară, dar este greu să fiu uitată după ce s-a rămas un timp lângă mine. Probabil că există în chipul uman ceva care vine din interior şi ne conferă frumuseţe, poate un fel a ochilor de a privi culorile din lumină, poate…
Nu tare îmi place chestia cu ambalajul şi personaliatatea din sapatele lui:p.
p.s. n-am vrut să fiu rea:)
Am găsit ceva interesant, de la grecii antici “cetire”, depre problema discutată.
“Adevărata licoare a dragostei iat-o: nu este frumuseţea, femeie! Pentru că virtuţile sunt pe placul soţilor” (Andromaca, Euripde)
Frumos, nu?
@licurici – n-ai fost rea defel. De acord si cu citatul antic. In plus, vorbele din articol nu-mi apartin [cu toate ca le-am experimentat], sunt din filmul Elegy pe care vi-l recomand cu caldura.
Si da, frumusetea interioara este o realitate de care sunt FOARTE constient. Aici insa, era vorba despre frumusetea fizica dar, mai ales, de modul in care BARBATUL percepe FRUMUSETEA fizica a femeii [BARBATUL percepe frumusetea fizica a femeii - sau, putin mai dur: NU-MI SPUNE TU MIE ce senzatii traiesc cand ma uit la tine cat esti de frumoasa!].
Exista un ‘ceva’, un mister, un blocaj . Frumusetea feminina este otrava dulce, mai ales pentru barbatul fara minte (il mai tineti minte pe Samson, da?). Frumusetea feminina este ca un magnet, te orbeste si genereaza senzatii nebanuite. Mi-e ciuda ca scriu doar banalitati. As fi vrut sa fiu mai inspirat cand vorbesc despre subiectul asta; dar vor veni ele, zilele in care veti intelege [sper] mai bine ce vreau sa spun.
nu doar frumusetea feminina, ci frumusetea fizica…atractia generata de ea…
in ce fel mai poate fi generata atractia dintre oameni ? Potential subiect
@delia NU NU si iarasi NU!
DOAR frumusetea feminina. Exact asta! Nu altfel de frumusete: interioara, fizica in general. Frumusetea feminina este O CHESTIE, restul frumusetilor sunt alte chestii. Daca le-am amestecat, atunci nu ma mir ca nu s-a inteles ce vroiam sa spun.
…si da, atractia dintre oameni… subiect de roman foileton
Iniţial pornisem să scriu despre atracţia frumuseţii fizice (ce rece sună), dar chiar era nu ştiu cum…. banal?… şi am şters…
Cred că fiecare a trăit una/două/frecvente experienţe când eşti vrăjit (ce arhaic şi frumos sună) de frumuseţea chipului cuiva. Din ne/fericire sunt un pragmatic în ale sentimentelor, dar ştiu cum este cu acest sentiment de muţire, admiraţie când găseşti un chip, hai să fiu romantică, şi să-i spun – angelic. Atunci, ca şi oricare lucru care etste frumos, îţi doreşti să-ţi aparţină, şi eşti în tare să răstorni munţi pentru aceasta. Ei, din momentul în care este al tău…este deja poveste de amar fără final frumos.
Era vital să fie doar femeia admirată?
OK, nu mai insist, ba chiar cedez: si noi, barbatii suntem la fel de frumosi!
Dar iti spun eu, nu trebuie sa fiti frumosi, ci doar sa atrageti prin vreo trasatura a chipului interesanta, sa existe alchimia, problema e, ce ramane dupa aceea, mult timp dupa aceea, oricum Iubirea nu inseamna asta, pot spune acest lucru, ai spus-o chiar tu, Dragostea distorsioneaza…in fine…frumusetea feminina, nimic de zis, mi-a spus omul pe care-l iubesc ca, pentru el, “frumusetea e primordiala” ; e vorba despre frumusetea fizica a femeii, evident.
Inteleg ca si tu faci parte dintre oamenii pentru care frumusetea fizica a femeii e primordiala, nu ? Dupa care, e firesc sa cauti frumusetea sufletului…mda, carare mult prea batatorita…
Noi, femeile, putem iubi un barbat nu tocmai frumos, foarte adevarat.
De fapt, mie, personal, nici ca mi-ar placea un barbat foarte frumos, chiar deloc.
In fine, discutia asta despre frumusete mi se pare ceva mult prea usor, fiecare suntem frumosi in felul nostru, mai ales femeile si, intr-adevar, odata ce o femeie e a ta, parca nu mai pare atat de frumoasa, oricum, dupa cativa ani buni de posesie, totul se diminueaza in cazul oamenilor obisnuiti…si cum majoritatea sunt obisnuiti, cunoastem rezultatul…
Ai dreptate in ce spui. Dar discutam despre doua lucruri diferite.
INCA O DATA (repet mai pe sleau): (DOAR) frumusetea feminina are ceva care nu se poate compara cu nimic. E ca si cum ai spune ca perlele, rubinele sau safirele sunt frumoase, insa nu se compara cu diamantele.
‘Inteleg ca si tu faci parte dintre oamenii pentru care frumusetea fizica a femeii e primordiala, nu ?’ – intelegi (ai inteles) gresit
Afirmand ca frumusetea feminina are ceva unic, nu inseamna ca sunt sclavul ei. Dimpotriva, aceasta frumusete (dupa cum spuneam si mai sus) daca este prost inteleasa/gestionata se poate transforma intr-o povara (atat pentru cel care o detine, cat si pentru cel care o admira). Si, mai fac o ‘comparatie’ (ca tare mult imi place mie sa vorbesc in pilde): cu cat sunt mai constient/informat despre o anumita problema, cu atat sunt mai mari sansele sa pot gestiona CORECT problema respectiva. Barbatul care nu intelege sau nu incearca sa perceapa adevarata consistenta si insemnatate a frumusetii feminine, poate sa sfarseasca rau… mie mi s-a intamplat, si am invatat din asta [cel putin asa cred eu].
e-adevarat, frumusetea feminina are ceva unic si ma bucur ca nu esti sclavul ei, ma bucur ca ai trecut prin ciclul invatarii si, repet, meriti sa gasesti si sa pastrezi ce cauti; pe de-alta parte, nu pot spune tot ce ma framanta, nu stiu ce drum sa apuc, nu pot exprima tot ce simt, sunt undeva intr-o zona incerta, ciudata dar stiu ce-ai spune tu, pentru ca pentru tine ar fi clar, extrem de clar…
Toti suntem, mai mult sau mai putin, derutati.
NICIUNUL dintre noi nu detine nici macar adevarul ‘partial absolut’. Exista persoane pe care nu le deranjeaza sa vorbeasca despre deruta lor. Si exista persoane carora nu le place sa vorbeasca despre deruta lor tocmai pentru a nu genera panica si haos. Nu spun neaparat ca e bine. Este insa riscul pe care mi l-am asumat [de exemplu, maica-mea, fiindca am reusit sa-mi ascund bine problemele si deruta de cand ma stiu, tocmai pentru a nu complica si mai mult o situatie nu prea roz, imi spune si acum: ce probleme ai tu?]
Dar sa nu deviem prea tare de la subiect…
“Intrasem tineri si frumosi. Ce imbatraniti iesim si far’ de rost in tot ce-a fost! …”
Mereu exista cineva, barbat sau femeie, care traieste aceasta durere…si care nu poate sa vorbeasca despre deruta sa, despre cercul vicios care-i distruge orice urma de vointa…intr-adevar, cine poate fura dorul meu, dorul unui suflet care si-a pierdut increderea in fiinta iubita…
“Capul sus si mergi mai departe” – nu e doar un banal cliseu. E ceea ce trebuie sa fac(em)i.
Iti multumesc, Prietene al meu. Simt nodul lacrimilor in gat si in acelasi timp, uimitor, le am in ochi si in suflet.
Hai sa incerc sa imbin frumusetea femeii si ceea ce simte femeia … adesea se spune despre corpul femeii ca este o opera de arta ce trebuie admirata. si iata si ce se simte dincolo de frumusetea fizica: “Opera de arta presupune existenta unui spectator perfect indiferent ca exista sau nu”.
si sunt sigura ca vei intelege ceea ce vreau sa spun, chiar daca nu am folosit mai multe cuvinte … pt ca suntem la fel de frumosi
Vrei sa spui ca tu si cu mine suntem la fel de frumosi? Nu stiu ce sa zic… chiar nu stiu…
.
[ai dreptate insa in primul paragraf]
“Frumusetea e in ochii celui care o priveste!”