…ai pe cineva:
cu care lucrezi si iesi la bere.
care abia asteapta sa te ‘vada’ online.
care crede cu adevarat ca doi varsatori pot sa schimbe lumea.
care te imprumuta si pe care-l imprumuti.
care te vegheaza indiferent de prognoza meteo.
care gateste ireal.
care stie ca fun-ul e mai presus de victorie.
care te iubeste si cand il critici.
care nu ezita sa te apese pe rani, pentru a ti le vindeca.
care realizeaza fotografii extraordinare.
care crede in tine mai mult decat tu insuti.
cu care te poti intalni vineri de vineri.
pe cineva, alaturi de care mergi spre victorie. pe cineva care-ti multumeste ca existi.
Acestia sunt prietenii mei.

Mamaaaa da` ce bine e!!
Este. Si, ca sa ne fie si mai bine, sa nu uiti sa mergi la vot. Atunci ne va fi bine de tot!
“care stie ca fun-ul e mai presus de victorie.”
Thats so not “I play to win”
Adevarat. Nu a fost o greseala. Atat doar ca nu trebuie sa crezi chiar tot ce spun.
Nu cumva sa dea pentru presedinte si primarul sibiului
presupun ca eu sunt cel care gateste ireal…
Nu, nu… ala-i Remus…
Si Marius e cel care abia asteapta ca sa te vada online!
nu, eu de fapt sunt cel care crede ca 2 bautori pot schimba lumea;
ai inteles gresit Lao, nu am zis ‘varsatori’
E bine cand poti sa umpli atatea randuri scriind despre prietenii pe care-i ai
Am fost modest…
Laur, care sunt “randurile ” mele ???
ahahahhahaa… Maria 1, intruss 0
@ Maria… eu cred ca s-a apucat de scris… vedem daca vreodata termina…
lol cohutule – ma umilesti la mine-n casa?
lasa-ma si pe mine sa ma gandesc…
@ Radu …am sa ii ofer tot timpul motive sa scrie si sa nu termine niciodata ; nu il mai tachina pe Laur !
Ei… lasa-l sa ma tachineze, doar stie ca-l iubesc. Si el pe mine
Cred ca este minunat sa ai asemena prieteni. Din nefericire nu am ajuns niciodata in stadiul asta. Desi sunt o persoana placuta, optimista, sincera ( nu ma laud incerc sa gasesc o explicatie) , mereu cu zambetul pe buze, mereu cu o vorba buna atunci cand e nevoie, nu ezit sa-i ajut pe cei din jurul meu si totusi atunci cand am nevoie de prieteni nu-i mai gasesc. Unde gresesc? sunt prea ingaduitoare? Am prea multa incredere in oameni? Acord prea usor prietenia mea ? Sau nu mai sunt ” prieteni” pe lumea asta?