Se intampla cateodata sa ai o zi din alea in care ti-e dat sa te amuzi, sa te enervezi, sa te calmezi si apoi sa-ti vina sa iei la pumni pe careva atat de tare, incat ti-e rusine de tine insuti; si toate acestea comprimate in drumul de acasa la serviciu.
Iubire la orice varsta
Eram in tramvai azi dimineata si in fata mea vreo 3 doamne cu varste intre 50 si 65 de ani; iar la vreo 3-4 metri in fata lor, un domn trecut binisor de 60 de ani. La un moment dat suna telefonul, omul nostru raspunde, atat doar ca a avut ‘norocul’ sa-i fie pus pe speaker; asa ca la celalalt capat s-a auzit o voce (probabil nevasta omului): ‘ceau iubire, unde esti?’
Batranelul nostru se panicheaza, roseste putin si cauta cu disperare butonu’ ala, pe care daca apesi nu mai aud toti bagaciosii… Ce m-a iritat insa a fost reactia doamnelor din fata mea, care, foarte stilate de altfel – pline de ‘haur’ si mirositoare de ziceai ca-s in Rolls si nu-n tramvai, isi duc mana la gura sa-si stapaneasca rasetele. Ca vezi doamne, si auzi tu draga, cum sa-i zici mosului ‘iubire’; ca probabil nici nu i se mai ‘ridica cocoselul’… Pff, sa fiu pistruiat de nu mi-a venit sa mi ti le capsez putintel (macar verbal). Dar na… m-am gandit ca poate radeau de tristete ca lor poate nu li s-a spus in veci ‘iubire’. Nici macar atunci cand erau ‘tinere si frumoase’ [adica atunci cand 'se cuvine' sa i te adresezi unei persoane cu 'iubire'; nu-i asa, stimate doamne?].
Ulterior cand una dintre ele a inceput sa vorbeasca la telefon si a inceput s-o dea cu telenovele in sus si-n jos, m-am edificat: cum sa-i cer testoasei sa sara cu prajina?!
Prea multa amabilitate strica
Apoi am ajuns pe la McDonald’s. Da, da, stiu: localu’ ala unde ziceam ca nu o sa mai pun picioru in veci. [Mai calc si eu stramb, nu?]. Oricum, m-am rezumat la a comanda doar o inghetata. Nimic deosebit pana acum. Partea amuzanta a fost discutia:
- Bine ati venit la McD.
- Buna ziua, as dori o McSunday cu caramel.
- [tipa, pe binecunoscutul ton 'mcdonaldist']: cu topping dublu, triplu, cvadruplu, bla bla bla?
- Simplu.
- Ati comandat una bucata inghetata McSunday cu topping simplu si fara bla bla bla bla…
Aici am facut prima privire luuunga… aidca cum sa-mi spuna ce nu am comdandat?!? Bine ca nu mi-a spus: ati comandat o inghetata si nu ati comandat McFlurry, McPuisor si toate McUrile lor…
Ii intind o bancnota de 50 de lei, la care ea continua PE ACELASI TON (incercati sa va imaginati):
- Exista posibilitatea sa-mi dati bani mai marunti. In bancnote de 1, 5 sau 10 lei?
- Cu toata bunavointa mea, eforturile, cu tot respectul, stima si onoarea, nu exista o asemenea posibilitate…
Florile miros si se miros
E vara afara. E un anotimp care nu prea-mi place, dar are si ele avantajele lui. Multe fete frumoase, placute, delectare pentru trecatori, real pericol pentru soferi. Insa lucrurile nu sunt chiar atat de insorite. [Si da, vorbim si de gusturi: gusturile mele...]. Frumusetea este frumusete si atat. Unele personaje insa, au o parere mai abstracta vizavi de acest concept: frumusete inseamna fusta pana la jumatatea fundului, 2-4 kg aur, 2-4 kg silicoane, 2-4 kilograme vopsele, 2-4 kilograme haine firma, una (pana la doua tzatze afara) + o doza variabila de ‘fumuri’ [in general direct proportionala cu cantitatea de materiale mentionata anterior].
In contextul asta, cand apare o frumusete de fata careia insa ii lipsesc accesoriile de mai sus, cu siguranta va fi ‘ignorata’. Dar ce se intampla atunci cand o fatuca de genul asta, se apleaca sa rupa o floricica [in toiul zilei, in centrul orasului], sa o miroase, sa se bucure de ea, sa zambeasca, sa aprecieze frumusetea, sa fie si mai frumoasa? Pai, in cel mai bun caz, va spune lumea ca e si ‘dusa’.
Fata draga si frumoasa, iti spun eu ca nu esti dusa. Esti frumoasa. Si da, florile miros si se miros. Oriunde si oricand.
Sunt curioasa, ce inseamna frumoasa si atat, detaliaza. Nu sunt sceptica si in nici un caz nu vreau sa fiu rautacioasa, insa eu nu mai am incredere in astfel de afirmatii. Din nou imi cer scuze daca spun ceva ce nu e adevarat cu privire la tine, insa din cati barbati am intalnit sau de care am auzit care afirmau ca nu vor fete cu ” tot tacamul ” enumerat mai sus, ci doat pe cineva cu care sa poarte o conversatie, sa nu simta ca le vor doar banii sau masina, ei bine nu a fost deloc asa. Cat despre ” doamnele ” carora le venea greu sa creada ca la 60 de ani nu mai pot folosi cuvantul iubire, ai dreptate-invidioase si rautacioasa.
o sa primeasca amenda daca rupe din florile municipalitatii(poate scapa cu un zambet si o privire dusa in nori)si totusi si florile si ea fac parte din rarele evenimente cand te mai poti bucura de ceva…
poate nu in oras,poate undeva mai in liniste unde florile sunt flori si materia esentiala se armonizeaza in peisaj…in rest culoarea locala se stropseste la omul care asteapta cu pupila dilatata sa vada altceva…
nu “iubire”,nu natural…life in plastic…nu bocim,inca mai speram
@oana – 1. o fata frumoasa nu inseamna o fata cu care sa porti o conversatie.
2. o fata frumoasa (si atat) inseamna o fata care-ti place [si] fara niciun ‘artificiu tehnic’.
3. asta nu inseamna ca nu exista si fete care apeleaza la diverse elemente pentru a-si amplifica frumusetea (de multe ori iese insa invers…).
@delilah – nu o sa primeasca amenda ca era o matraguna de fapt…
Poate nu am fost destul de explicita . Cred ca raspunsul e acelasi. O seara placuta !
Aproape toate “vox populi”, bărbaţi, au “plăcerea” să ironizeze pe seama femeilor garnisite cu tot tacâmul contemporaneităţii: fuste scurte, silicon, decolteuri, machiaj exagerat…….
, şi mulţi mai puţini vorbesc despre femeile obişnuite. Seamănă cu istoriografia mileniului I când toţi scriau de huni şi de tot felul de asiatici şi nu despre români: cuminţi, paşnici, frumoşi, tradiţionali în ocupaţii. 
Piatra nu o arunc în grădina ta, Laurenţiu, din păcate există cerere mare pe piaţa relaţiilor umane de asemenea femei. N-am dreptate?
Din pacate, ai mare dreptate. Se acorda foarte multa atentie acestor personaje si prea putina celor care ar merita. Nu sunt prea multe lucruri de facut. In ziua de azi, senzationalul, vulgarul, prostia… astea ies la rampa. Si putini vorbesc despre femeile obisnuite. Si chiar si cei care vorbesc, evident ca nu sunt bagati in seama.
nimeni nu mai observa o fetiscana in rochita lunga,alba,de in cu parul lung si despletit si o bentita pe crestet,nefardata si rujata pana la grotesc,cu sanii ca de mar,picioarele acoperite care se intrevad discret din albul rochiei,cu sandale joase si o gentuta neimpopotonata cu strasuri si brizbrizuri infinite,pentru ca e demodata,fata…e “stearsa” si nu e in trend.
babele din tramvai chicoteau ca niste proaste,pentru ca nu toata lumea mai admite existenta iubirii dupa 40 de ani.
tipa de la Mc pur si simplu isi facea treaba,sictirita si ea de atata lume care ia cu asalt sanctuarele acelea de obezitate la portie.asa sunt invatati sa vorbeasca si, mecanic,isi indeplinesc rolurile…
that’s the world…